Legenda Trandafirului

O legendă grecească spune că trandafirul ar fi fost destinat sa fie, încă de la naştere, cea mai frumoasa floare. Zeita florilor, Chloris, a creat trandafirul din trupul unei nimfe moarte, foarte draga ei, şi a vrut ca noua floare sa nu aibă pereche pe lume. De aceea, i-a convocat pe ceilalţi zei ca fiecare să-i dăruiască câte ceva din atributele lor: Dyonissos i-a dăruit parfumul ameţitor, Cele 3 Graţii i-au dat strălucirea, veselia şi farmecul, Zephyr, vântul de primăvară, a dat la o parte norii pentru ca Apollo să lumineze şi să-l înflorească. La urmă, Ares, zeul războiului, i-a dat în dar spinii, pentru ca floarea să îşi poată apăra frumuseţea.

Trandafirul, ca floare a dragostei, trebuia sa fie asociată şi Afroditei. Unele poveşti spun că trandafirul a apărut odată cu zeiţa frumuseţii, din spuma mării, înconjurând-o ca o ghirlandă.

Alte legende spun că trandafirul s-ar fi născut dintr-un suras al lui Cupidon, iar spinii ar fi, de fapt, săgeţi metamorfozate ale zeului-copil.
Un mit hindus arată că doi dintre marii zei s-ar fi certat odata pentru că nu se puteau pune de acord cu privire la cea mai frumoasa floare din lume. Visnu prefera trandafirul, iar Brahma, care nu văzuse niciodata o asemenea floare, prefera lotusul. Când Visnu i-a arătat pentru prima dată un trandafir, rivalul său a trebuit sa fie de acord că nici floarea de lotus nu îl putea întrece.
Despre spinii trandafirului, Zarathustra spune că aceştia sunt invenţia diavolească a spiritului răului, Ahriman.

O legendă românească spune cam acelaşi lucru: Dumnezeu a creat trandafirul, iar diavolul i-a făcut spinii.